Despre ingeri-continuare

    Bunica mea este acum un inger.Lui Dumnezeu i-a fost dor de ea mai mult.Mie insa mi-a rapit o parte de suflet.
Ma straduiesc sa invat cum sa traiesc fara ea.Nu cred ca am sa reusesc prea curand.
S-a dus sa-l intalneasca pe tataia, de care ii era dor.Acum sper ca este cu el.Si sper ca e fericita.
Sper sa se intalneasca cu ceilalti oameni dragi din viata mea care au plecat:Viorica,soacra mea,si ceilalati.
Sper sa o intalneasca si pe Gratiela care a plecat si ea mult prea repede.Probabil sa aiba grija de alti copii-ingeri.Pe al ei baietel de 9 luni l-a lasat acasa sa-i ostoiasca dorul de ea sotului ei.
   Sper ca Mihaela si Stefania sa mai stea.Si Monica.Sper ca lui Dumnezeu sa nu ii fie asa repede dor de ele.Si mai sper sa nu invete asa repede lectia vietii ca sa nu fie niciuna nevoita sa plece.
   Multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine,pentru tot ce m-ai invatat prin viata ta exemplara.Sper ca am invatat sa traiesc asa cum ai trait tu.
    Te iubesc mamaita mea draga.