Suntem martorii istoriei

Este a doua oara in viata cand am senzatia ca istoria se scrie sub ochii mei.Prima oara a fost in 89.Nu pot descrie cate sentimente si emotii am trait in acele clipe.Aveam insa 14 ani si nu constientizam pe deplin ca eram martor al istoriei.Stiu doar ca filmul acelor zile s-a derulat cu mare repeziciune si cand am inceput sa ma dezmeticesc am intrat in haos.Un haos care nu a durat foarte mult dar a fost suficient ca scara valorilor pe care o aveam pana atunci sa se rastoarne.
Unii dintre noi am incercat sa o reconstruim, altii ne-am pierdut pe drum, in graba cu care incercam sa traim, sa experimentam libertatea.Am trait mult timp in graba si in stres, in goana dupa mai multi bani, pozitii sociale mai inalte.Cert este insa un lucru:am pierdut TIMP.Curios este faptul ca aveam credinta ca ne trebuie foarte multe desii nu ne lipsea decat timpul.Timpul de a asculta, timpul de a iubii, timpul de a avea grija de noi, de fiinta noastra.Intr-un cuvant am uitat de noi.Am uitat ca traim printre stele,ca pasim pe lumina uneia si ca doar ni se pare ca este noroi la picioarele noastre.Am uitat de suflet, am uitat de spirit, am uitat de afectiune, am uitat de iertare.
Azi traiesc din nou istoria.Ati observat ca dispar in fiecare zi banii?Cred ca suntem martorii unui nou inceput.Si mai cred ca deja multi dintre noi ne-am trezit in sfarsit si reconstruim cu repeziciune o alta scara a valorilor in varful careia vom pune FIINTA.Pentru simplul fapt ca El ne-a facut dupa chipul si asemanarea lui.Pentru simplul fapt ca este un creator bun care ne-a dat libertatea de a alege pentru ca are incredere in noi ca suntem buni in esenta si vom stii sa ne intoarcem pe calea cea buna.