Cu drag,despre Gica
Cu siguranta viata noastra v a fi mai saraca de-acum.Fara telefonul din week-end, fara injuratura dragastoasa, fara poftele tale...
Dar ceea ce cu siguranta ne va lipsi va fi rasul tau molipsitor, pofta de viata si bucuria cu care ai trait.Si-mi vine sa ma iau la palme singura pentru ca vorbesc despre tine la trecut.
Aceasta scrisoare e pentru tine si sper sa o auzi :ai fost pentru noi un PRIETEN adevarat, ai fost langa noi atunci cand am avut cea mai multa nevoie, ne-ai fost alaturi si la bucurii dar mai ales la necazuri.Sper ca ai simtit toate astea.Sper sa ne fi simtit aproape.Sper ca esti bine acolo unde esti. Sper ca rugaciunile noastre sa-ti fi usurat calea spre cer.Sper sa ai din cand in cand grija de noi.Si mai sper sa ne reintalnim candva.....

despre prieteni....sau despre altceva....

    Era un timp in care credeam cu tarie in Ideea de Prietenie.Eram in stare de orice pentru prietenii mei:ma puteau deranja oricand fara sa ma supar,le puteam da absolut orice mi-ar fi cerut,eram in stare de orice sacrificiu pentru ei...Ii credeam la fel ca mine.Credeam ca ar fi fost si ei la randul lor in stare de orice pentru mine.
   Aveam sa ma trezesc foarte repede din minciuna in care traiam:atunci cand am avut nevoie doar de prezenta lor dintr-o data au disparut.Fara urma.Invocand diverse motive care de care mai hilar,care de care mai putin credibil.
Apoi a urmat o perioada stearsa din viata mea:nu puteam sa cred,nu voiam sa cred ca mi se intampla mie.
    Aveam impresia ca de cate ori incercam sa ridic ochii spre cer cineva era acolo,gata sa-mi astearna din nou valul pe ochi.
    Azi in sfarsit m-am trezit.Nu mai am asteptari.Vreau doar sa traiesc frumos si simplu.Si daca va fi sa fie fara prieteni fie:accept.
    Mai bine singur decat inconjurat de fatarnicie si interese meschine.

    Oricum:nu voi INCETA sa sper niciodata.Acolo unde esti draga PRIETENE te astept.

Succesul in viata

Am impresia ca succesul in viata vine odata cu ziua in care inveti sa spui "nu".Odata ce inveti sa te prefaci,odata ce inveti sa-ti joci rolul mai convingator,odata ce inveti sa te rastesti,sa spui tot ce-ti trece prin cap.Si odata cu succesul vine si renuntarea.Si trece copilaria.Si nu mai stim cum sa vorbim cu Dumnezeu...sau poate ca Dumnezeu nu aude decat copiii....

Asa ca nu va grabiti sa deveniti adulti, fiti inca copiii pe care oricand Dumnezeu ii aude....

Despre cum copii se straduie sa devina adulti.....
      M-am gandit adesea cum va fi cand Maria va fi mare.Uneori o vedeam o rebela si-o razvratita ca mine...Alteori imi inchipuiam ca va fi un copil problema...De multe ori o vedeam retrasa si interiorizata ca tata-sau.
        Maria a crescut.
        Nu e nimic din ce-mi inchipuiam sau e prea putin din fiecare.Doar incapatanarea mea si a tatalui sau a mostenit-o in intregime.
        Altfel Maria e asa cum nu sunt nici eu nici tatal sau.Adica e responsabila,econoama,gandeste de doua ori si face o data,invata bine,temeinic,in fiecare zi, are propriul sau blog in care scrie cu ironie si umor despre orice:http://mariaspune.wordpress.com/....
     Cred ca Maria vrea sa ne invete sa fim adulti......

Vine Craciunul.Pentru toti....

Si vine iarasi Craciunul...Si iar invatam sa fim copii...Si ne amintim iar de ceilalti...Si facem iar campanii umanitare..Cred ca daca ar fi stiut asta Dumnezeu s-ar fi nascut in fiecare zi.....

Esecul unei generatii...Care generatie?

Toata tara vuieste.Bacalaureatul de anul acesta a fost criminal.Cele mai proaste rezultate.Cea mai slaba generatie de elevi.
M-am cam saturat.Toata lumea da vina pe elevi.Care elevi?Acesti adolescenti debusolati,care nu au parinti prezenti in viata lor, care nu au modele, care nu au repere, care nu au fost invatati ce e aceea o scara de valori.Pentru ca noi, fie ca suntem profesori, parinti sau pur si simplu adulti, am uitat de ei.Am uitat sa le dam repere morale, am uitat sa-i invatam ceea ce trebuie, am uitat sa le dam noi insine exemplu.Ce vad ei in societatea in care traiesc?Cat de aproape le suntem?Ce asteptam de la ei?
Vad in jurul meu doar graba, oameni plictisiti,invinsi de greutati, care au uitat ce raspundere imensa atarna pe umerii lor:aceea de a le fi parinti cu adevarat copiilor lor.
Cred ca am auzit odata pe cineva care spunea ca nu toti oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa faca copii.Atunci m-am revoltat.Azi nu stiu daca as mai face-o.
Si ce frumos ar fi daca dascalii nostri ar avea si calitatea de buni pedagogi.Cred ca rezultatele ar fi ALTELE.Trebuie sa recunoastem ca nu oricine ar trebui sa fie profesor.Daca nu te poti impune prin cunostintele tale dar si prin talent pedagogic in fata elevilor tai ar trebui sa-ti dai demisia.Si nu ,nu mi se pare ca elevii de azi sunt mai prosti decat cei de ieri, ci doar mai dezinteresati.Ori ,daca nu facem ceva sa-i"interesam",s-ar putea sa pierdem nu doar o generatie, ci ,doamne-fereste , s-ar putea sa ne pierdem viitorul.Hai sa ne gandim putin la asta.E mai important decat cazul"Borbely"

DESPRE CINE SUNTEM ...SAU DESPRE CINE AR TREBUI SA FIM

Suntem o suma de emotii,trairi,nervi,izbucniri,o suma de experiente.Devenim ceea ce experienta noastra de viata ne permite sa fim.

Asa ca v-as ruga pe toti:aveti grija ce experimentati pentru ca intr-o zi v-ati putea trezi ca nu va place ce ati devenit.Si e imposibil de trait cu asta.

Uneori lesne bunatatea poate fi confundata cu prostia.De catre cine?De catre prosti...

AJUTA-MA SA TE VAD.... PENTRU CA S-AR PUTEA SA NU TE OBSERV....